În vederea dezvoltării metodologiei de informare și conștientizare a beneficiarilor multipli privind efectele schimbărilor climatice, a fost organizat un atelierul de lucru (workshop) în sistem on-line de către Administrația Națională de Meteorologie din București și Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov, la începutul lunii noiembrie 2021. În cadrul căruia s-au prezentat materiale științifice care au abordat subiecte precum: prezentarea Proiectului SUSCROP-SUSCAP, monitorizarea culturilor agricole utilizând date satelitare, dezvoltarea rezilienței și toleranței în utilizarea eficientă a resurselor disponibile culturilor agricole în contextul schimbărilor climatice și poluării aerului, măsuri specifice de adaptare a grâului la evoluția schimbărilor climatice în România, respectiv rezultate obținute în cadrul proiectului.
În scopul cunoașterii părerilor participanților la workshop privind schimbările climatice percepute de aceștia în activitatea lor curentă, adaptarea la schimbările climatice, dar și necesitatea produselor și serviciilor climatice specifice utile în desfășurarea activității specifice, s-au realizat două chestionare care s-au adresat celor intervievați în funcție de două categorii: fermieri cultivatori de grâu pentru consum și pentru semințe (loturi semincere) și factori decizionali din domeniul agricol. Prin intermediul chestionarelor și a discuțiilor din cadrul workshop-ului s-au identificat produse și informații climatice utile pentru conștientizarea schimbărilor climatice actuale și viitoare, și ale efectelor acestora asupra culturilor cerealiere. Chestionarele au fost realizate în funcție de categoria căreia se adresează și anume: (1) fermieri cultivatori de grâu pentru consum și pentru semințe; (2) factori decizionali în domeniul agricol. Prin cele două chestionare s-a abordat principalul aspect al acestui workshop, acela al măsurilor de adptare la schimbările climatice și poluarea aerului cu ozon în agricultură utilizate în practica agricolă, respectiv măsuri de reducere a impacturilor asupra culturilor de grâu. Nu în ultimul rând s-a dorit cunoașterea necesității produselor și serviciilor climatice specifice utile în activitatea agricolă. Fiecare chestionar conține la început o mică introducere ce face referire la scopul și conținutul chestionarului, linkul proiectului, dar și aspecte legate de folosirea și prelucrarea datelor cu caracter personal.
Primul chestionar s-a completat s-a adresat fermierilor cultivatori de grâu pentru consum și pentru semințe (loturi semincere), fiind structurat în 21 de întrebări. Prin aceste întrebări s-a dorit aflarea percepției față de influența schimbărilor climatice și a poluării asupra culturilor de grâu, observarea de modificări în creșterea și dezvoltarea plantelor agricole (rezistența la boli și dăunători, sănătatea plantelor), diferențe în ceea ce privește costurile de producție, randament și venituri, cauze care au determinat aceste modificări, performanțele fermei asociate schimbărilor climatice și poluării aerului (ozon), dar și principalele îngrijorări cu privire la schimbările climatice și poluarea aerului cu ozon în agricultură (figura 1).
Figura 1 Chestionarul 1 din cadrul workshop-ului
Primele două întrebări din chestionarul 1 se referă la aspecte legate de societatea agricolă sau stațiunea de cercetare și de localizarea acesteia, respectiv județul și localitatea. În ceea ce privește tipul de proprietate al societății, 80% din respondenți au afirmat că tipul de proprietate pe care îl dețin este privată, și numai 20% dintre aceștia administrează proprietate de stat. În procente egale, de 20%, fermierii au afirmat că scopul pentru care cultivă grâu de toamnă este pentru semințe, respectiv loturi semincere, pentru consum, pentru semințe și pentru consum, pentru cercetare, dar și pentru colectarea de date. La întrebarea “De cât timp cultivați grâu pentru consum/loturi semincere? De cât timp comercializați grâu (durata ani)?”, majoritatea celor intervievați au afirmat că seamănă grâu de o perioadă de timp cuprinsă între 20 și 60 de ani. Dacă au fost sau nu vreodată implicate într-un proiect de cercetare, persoanele întrebate au afirmat în proporții egale da/nu. În acest sens, unii dintre aceștia au practicat în cadrul participării la proiecte de cercetare, sistemul dry farming, semănatul de culturi succesive, fiind implicați și în ameliorarea orezului, digitizarea agriculturii, zonarea soiurilor de grâu și a hibrizilor de porumb.
Fiind întrebați dacă în ultimii ani au înregistrat diferențe în ceea ce privește costurile de producție, majoritatea respondenților au afirmat afirmativ, iar unii dintre aceștia au spus că au observat creșteri anuale ale costurilor de producție cuprinse între 5% și 25%. Legat de diferențele observate privind randamentul și veniturile obținute, fermierii au afirmat că veniturile au fost plafonate datorită factorilor volatili, respectiv a producției și a prețurilor. La întrebarea “Căror cauze ați asocia aceste schimbări?”, majoritatea celor intervievați cred că aceste schimbări se datorează schimbărilor climatice, inflației, creșterii prețurilor la inputuri, condițiilor meteorologice, dar și ca urmare a lipsei de instruire, creșterii periodice a materiilor și materialelor, și chiar a politicii în general.
Printre principalele surse de informare privind ameliorarea culturilor cerealiere, aceste constau în: lucrări științifice, conferințe și mese rotunde organizate în domeniul agricol, reviste de specialitate cu profil agricol, evenimente și târguri de profil, dar și platforme web de asistență tehnologică.
În ceea ce privește părerea fermierilor intervievați față de motivele ameliorării culturilor cerealiere, aceștia cred că ar fi următoarele: variabilitatea și schimbarea climei, poluarea aerului, dăunători și boli, randamentul, eficiența pe piață.
Toți fermierii au afirmat că performanțele fermei/culturii sunt asociate cu efectele schimbărilor climatice și/sau poluarea aerului (ozon).
Pentru cei intervievați, principalele îngrijorări legate de schimbările climatice în agricultură sunt cele cu privire la arșiță, secetă pedologică, rezistența plantelor la factori abiotici și biotici, scăderea biodiversității, ploi abundente, grindină, secetă prelungită pe arii extinse dar în același timp și predictibilitatea acestor fenomene.
Principalele îngrijorări legate de poluarea aerului (cu ozon) și agricultură constau în poluarea cu ozon, obținerea de producții mici per hectar, luarea unor măsuri de utilizare a biofertilizanților și biopesticidelor, pentru a diminua poluarea și pentru practicarea unei agriculturi durabile.
La întrebarea “Care au fost principalele schimbări (adaptare/anticipare) în practicile dumneavoastră agricole în ultimii 20 de ani? (Menționați măsurile luate de a reduce aceste impacturi menționate mai sus asupra culturilor. Menționați dacă obstacolele implementării măsurilor de adaptare sunt legate de finanțare, lipsa informațiilor specifice domeniului sau alți factori)”, majoritatea celor intervievați au afirmat următoarele:
• cercetări științifice din cadrul proiectelor în care au fost implicați;
• tehnologii specifice de cultivare a solului, respectiv lucrări minime ale solului, cu scopul conservării apei în sol;
• instalarea de stații de irigare acolo unde s-a putut.
În ceea ce privește fezabilitatea practicilor de adaptare la schimbările climatice (figura 2), fermierii au acordat primele cinci locuri astfel:
1. sezonului de creștere al plantelor;
2. controlul bolilor și al dăunătorilor;
3. adâncimea de semănat;
4. ameliorarea solului și aplicarea irigațiilor;
5. ameliorarea soiurilor.
Al doilea chestionar din cadrul workshop-ului s-a adresat factorilor decizionali din domeniul agricol, respectiv prefecturi, primării, direcții agricole județene. Prin cele 10 întrebări conținute de chestionar s-a dorit aflarea părerii reprezentanților de la nivel local și regional, dar și național (ministere), despre schimbările climatice în agricultură și măsurile de adaptare la aceste modificări climatice (figura 2).
Figura 2 Chestionarul 2 din cadrul workshop-ului
Chestionarul al 2-lea începe cu două întrebări ce se referă la numele și localizarea instituției (județul și localitatea). Instituțiile care au participat la acest chestionar (al 2-lea) acoperă din punct de vedere al localizării toată țara și majoritatea județelor reprezentative.
Referitor la principalele surse de informare în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice și al poluării aerului asupra culturilor agricole, cei chestionați au afirmat că în general ei consultă literatura de specialitate, platforme networking specializate, lucrări științifice și conferințe internaționale, mass media, dar și informații de specialitate conținute de buletinele informative diseminate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Durabile și Administrația Națională de Meteorologie, și bineînțels prin relația continuă cu fermierii agricoli.
Întebați fiind despre principalele preocupări legate de modificările climei în agricultură, cei chestionați sunt interesați în general de următoarele aspecte:
• Impactul schimbărilor climatice asupra cantității și calității produselor agroalimentare.
• Măsurile care trebuie luate de autoritățile publice în vederea unei mai bune informări a fermierilor despre schimbările climatice.
• Crearea de produse de asigurare specializate care să vină în sprijinul fermierilor.
• Combaterea fenomenului de secetă.
• Reamenajarea sistemelor de irigații și adaptarea tehnologiei aplicate la modificările climei.
• Îmbunătățirea activității de informare, consiliere și consultanță pentru fermieri, și totodată datele privind schimbările climatice și măsurile care pot fi luate pentru diminuarea riscurilor în agricultură.
• Susținerea fermierilor în asigurarea culturilor prin accesarea fondurilor europene.
• Realizarea de cursuri de specialitate privind măsuri de agro-mediu și climă prin fonduri europene.
• Informarea producatorilor agricoli cu privire la utilizarea soiurilor și hibrizilor rezistenți la secetă, îngheț, boli și dăunători, precum și în ceea ce privește gestionarea riscurilor la nivelul fermelor. În acest sens, s-au inițiat acțiuni de informare la nivel local privind importanța asigurării culturilor și/sau plantațiilor, astfel încât fermierii să poată fi despăgubiți în cazul în care apar fenomene meteorologice care generează pierderi de producție. De asemenea, s-a specificat posibilitatea primei de asigurare a culturilor, dar și încasarea a 70% din valoarea primei de asigurare prin intermediul submăsurii de susținere financiară 17.1.
• Explicarea modificărilor morfologice și fiziologice ale plantelor agricole.
• Impactul schimbărilor climatice în agricultură și modul de adaptare.
• Promovarea tehnologiei no-till, reducerea costurilor și a emisiilor poluante a utilajelor.
• Modul în care sunt afectate producțiile agricole.
• Elaborarea urgentă a unor programe și prezentarea de măsuri concrete de adaptare a tehnologiilor aplicate de fermieri la noile condiții impuse de schimbările climatice.
La întrebarea “Ați observat vreo schimbare în producție din cauza schimbărilor climatice?”, majoritatea celor intervievați au afirmat următoarele:
• au observat modificări în compoziția biochimică a alimentelor;
• fermierii sunt preocupați de faptul că în producția de cereale aceștia nu mai pot ține seamă de datele calendaristice recomandate pentru semănatul și recoltarea în perioada optimă;
• au constatat diminuări majore datorate secetei atmosferice si pedologice, dar și diminuări de producție datorită furtunilor și ploilor torențiale;
• au identificat modificări ale nivelului producției obținută la hectar, în sensul reducerii acesteia, înregistrându-se pierderi ca urmare a fenomenului de secetă pedologică;
• cel mai bun exemplu este anul agricol 2019-2020 când în județul Constanța s-a semnalat fenomenul de secetă pedologică extremă, la nivelul întregului teritoriu agricol:
• în ultima perioadă, seceta pedologică extremă se manifestă cu o frecvență destul de ridicată pe areale mari, motiv pentru care se înregistrează diminuări importante în producțiile agricole și implicit în pierderilor de venit;
• schimbări în producție prin afectarea formării randamentului agricol, prin pierderi de biomasă totală și de boabe, o calitate mai slabă cu implicații asupra valorificării;
• singura schimbare vizibilă este aceea că intervalele optime pentru efectuarea anumitor lucrări (semănat, recoltat) nu mai corespund datelor calendaristice recomandate de tehnologia clasică;
• anul trecut și în acest an, au observat schimbări din cauza secetei pedologice și atmosferice, precum și modificări în distribuția cantităților de precipitații pe parcursul anul agricol;
• au constatat scăderea cantitativă și calitativă a producției, scăderea suprafețelor cultivate cu grâu și creșterea costurilor de producție.
În ceea ce privește existența unor oportunități de adaptare la schimbările climatice în sistemele de cultivare a grâului, majoritatea celor intervievați au specificat următoarele:
• Cercetarea experimentală a soiurilor ecologice de grâu care pot fi utilizate în panificație pentru obținerea unor produse de cea mai bună calitate pentru pâine, aceasta fiind un aliment de bază în nutriția consumatorilor.
• Ar trebui sa existe o platformă națională care să conțină date climatice locale și care să furnizeze un parcurs optim pentru această cultură (de exemplu data recomandată pentru semănat, etc.).
• Ar fi utile metode de prevenție.
• Utilizarea la semănat a soiurilor rezistente la secetă.
• Folosirea la semănat a soiurilor ameliorate genetic, utilizarea asolamentului cu îngrășăminte verzi, semănatul soiurilor cu perioadă diferită de vegetație, etc.
• Utilizarea unor soiuri adaptate schimbărilor climatice.
• Utilizarea de soiuri rezistente la fenomenul de secetă și bineînțeles aplicarea tehnologiilor adecvate pentru păstrarea apei în sol.
• Prin folosirea la semănat a unor linii noi și chiar soiuri cu toleranță la majoritatea aspectelor care caracterizează schimbările climatice, aspecte ce țin de adaptabilitate ecologia zonei de cultură: tipul solului, compoziția chimică a solului. etc.
• Singura oportunitate de adaptare la schimbarile climatice este agricultura durabilă.
• Folosirea tehnologiei no-till, îmbunătățirea infrastructurii de irigare.
• Aplicarea unor tehnologii de cultivare adaptate zonelor neirigate, folosirea de soiuri rezistente la secetă, reducerea pierderilor de apă din sol, îmbunătățirea tehnicilor de irigare, eficiență maximă în combaterea bolilor și dăunătorilor.
• Modifcarea epocii de semănat, aplicarea de tratatmente etc.
La întrebarea Există dificultăți pentru adaptarea la schimbările climatice pe care le vedeți în sistemele de cultivare a grâului?”, cei chestionați au specificat următoarele:
• Cea mai mare dificultate este lipsa de informare a fermierilor pe acest subiect.
• Lipsă de elemente de prognoze holistice.
• Lucrări de menținerea a umidității în sol.
• Dificultățile pentru adaptarea la schimbările climatice se referă și la percepția fermierilor, astfel încât ei să aplice măsurile corespunzătoare.
• Unele dificultăți sunt cele financiare și constau în creșterea costurilor, altele țin de informarea și susținerea fermierilor.
• Mai degrabă este nevoie să studiem și să evaluăm pentru fiecare soi, inclusiv la cele create în instituția noastră (avem omologate deja soiurile Albota și Trivale), cu largă adaptabilitate la ecologia ceva mai specială din Câmpia Înaltă a Piteștiului, dar și gradele de influență ale exceselor climatice la cele mai noi soiuri create în România (stațiunea studiază în fiecare an cultura națională de soiuri de grâu și triticale). În plus, tehnologia de cultivare a grâului este specifică stațiunii, iar specificul s-a conturat în decursul timpului prin cercetări ample de agrotehnică. Dacă fermierii aplică tot ce îi învățăm noi, grâul tolerează aspecte legate de încălzirea globală. Este necesar de a găsi măsuri măsuri cât mai complexe de adaptare a soiurilor de grâu la condițiile din țara noastră.
• Cea mai mare dificultate este că nu există un "ghid" privind adaptarea tehnologiei de cultivare a grâului (și nu numai) la schimbările climatice, există o prăpastie între descoperirile științei și diseminarea acestor rezultate către potențialii beneficiari.
• Mentalitatea că nu se poate fără arătură, lipsa subvențiilor sau subvenții foarte mici pentru agricultura conservativă; lipsa de dezvoltare a infrastructurii de irigații.
• În primul rând tradiția, apoi parcul învechit de utilaje agricole, lipsa infrastructurii de irigații, dar și accesul la informație.
• Există dificultăți în pregătirea patului germinativ.
Cu privire la existența de instrumente de politică pe care ar dori să le implementeze în vederea adaptării la schimbările climatice în cultivarea grâului, majoritatea celor întrebați au afirmat:
• Să se condiționeze acordarea subvențiilor la culturile agricole în funcție și de stabilirea tehnologiei optime aplicate (agricultura de precizie).
• Finanțarea cercetării, realizarea unui sistem inovativ de management al riscurilor agricole.
• Informațiile din proiect sunt utile pentru fermieri, iar riscurile din agricultură pot fi micșorate și cu utilizarea fondurilor europene.
• Noile politici agricole vor fi concretizate în Planul Național Strategic (PNS) care este în lucru la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
• Identificarea unor soluții de condiționare a producătorilor agricoli în vederea asigurării culturilor și/sau a plantațiilor împotriva factorilor naturali de risc și accesarea pe scară largă a submăsurii de susținere financiară 17.1. (Prime de asigurare a culturilor). În prezent, la nivelul județului Vaslui, doar 10% din suprafața arabilă a județului este asigurată împotriva factorilor naturali de risc.
• Susținerea evoluției ameliorării și agrotehnicii zonale și la nivel de țară, cu ajutorul pregătirii de noi generații de cercetători științifici specializați. Devine importantă și colaborarea acestora în cadrul unor proiecte naționale și internaționale, sub aspect științific.
• Subvențiile care se acordă pentru agromediu și climă să nu mai fie scheme voluntare, ci obligatorii.
• Accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea și modernizarea fermei, inclusiv pentru sisteme de irigații; Accesarea de fonduri pentru împădurirea terenurilor neproductive și de calitate scăzută; Sisteme de asigurare împotriva dezastrelor naturale.
Întrebați despre nesesitatea sprijinului instituțional local pentru promovarea măsurilor de adaptare a culturilor cerealiere la schimbările climatice și poluarea aerului, cei mai mulți dintre factorii decizionali au afirmat următoarele:
• Este necesar sprijinul instituțional local dar acesta trebuie armonizat cu noul Plan Național Strategic.
• Prin serviciul de consultanță al Direcțiilor Agricole Județene.
• Este obligatoriu, prin implicarea factorilor decizionali locali.
• Sprijin din partea Direcțiilor Agricole Județene, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar și Comisia Europeană.
• Promovarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice și poluarea aerului este extrem de importantă, iar sprijinul Direcțiilor Agricole Județene este foarte util pentru fermieri în acest demers.
• Este foarte important ca instituțiile cu atribuții în domeniul agricol să distribuie rezultatele cercetărilor în rândul producătorilor agricoli, pentru a fi cunoscute și pentru a implementa aceste realizări.
• Colaborarea cu reprezentanții (decidenșii) locali sunt în general bune pentru că și fermierii achiziționează din instituția noastră semințe certificate, și astfel agricultorii primesc și informații concrete despre cultivarea grâului.
• Este chiar obligatoriu un astfel de sprijin. În general fermierii consideră că măsurile ce privesc adaptarea la poluarea aerului și în consecință la schimbările climatice nu-i privesc pe ei în acest moment.
• Este necesar acest sprijin, prin conștientizarea fermierilor privind schimbările climatice, investiții în producția de energie din surse regenerabile și promovarea agriculturii ecologice.
Ultima întrebare din chestionarul al 2-lea abordează necesitatea de produse și servicii specifice climatice considerate a fi utile în activitatea organizației. Majoritatea răspunsurilor se refră la următoarele aspecte:
• Realizarea de soluții pentru aplicarea de irigații în zonele cu precipitații reduse, soluții de folosire a îngrășămintelor organice, reducerea/eliminarea substanțelor chimice (pesticide, ierbicide, fungicide).
• Desemnarea și instruirea specializată a unei persoane din cadrul Direcției Agricole Județene, care să poată îndruma și ajuta fermierii locali în problemele pe care le întâmpină zilnic în practica agricolă.
• Servicii satelitare, analize a datelor istorica, prognoza agrometeorologică.
• Anticiparea / predicția riscurilor cu impact catastrofic.
• Produsele realizate de Administrația Națională de Meteorologie.
• Deosebit de importante sunt irigațiile.
• Toate produsele și serviciile climatice menționate în expunerile din cadrul workshopului organizat de Administrația Națională de Meteorologie București și Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov sunt foarte utile.
• Având în vedere specificul activității instituției privind constatarea și evaluarea pagubelor cauzate de factorii naturali de risc, culturilor și/ sau plantațiilor agricole, a monitorizării și centralizării acestora și a informării Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a informării producătorilor agricoli în privința prognozelor meteorologice, a avertizărilor sau atenționărilor meteorologice, apreciem că s-ar impune dotarea Direcțiilor Agricole Județene cu aparatură specifică monitorizării precipitațiilor, temperaturilor etc, eliminând astfel necesitatea solicitării informațiilor la nivelul altor entități care le dețin.
• Extinderea obținerii a cât mai multe elemente care caracterizează clima din punct de vedere agricol, printr-o includere mai fermă și a stațiilor meteorologice din fiecare stațiune de cercetare agricolă care la un moment dat au fost 15 stațiuni la nivel național. Administrația Națională de Meteorologie rămâne un sprijin excepțional în ceea ce privește informațiile meteorologice, atât de importante în obținerea unor producții optime și de calitate la cereale, plante tehnice și furajere.
• Este necesară instruirea unui specialist din cadrul fiecărei Direcții Agricole Județene care să promoveze politicile de adaptare la schimbările climatice (soiuri rezistente la secetă, etc.).
• Necesitatea de instrumente care să indice rezerva de apă din sol, umiditatea relativă a aerului, în aceleași stații meteo unde există informații despre temperatură și precipitații; posibilitatea vizualizării istoricului acestor parametrii pentru ultimii 10-20 de ani și estimarea trendului în următorii 5-10 ani.
• Utilitatea unor studii climatice referitoare la impactul fenomenelor meteorologice periculoase asupra culturilor agricole și prognoze meteo.
• Necesitatea unor servicii și produse climatice cât mai precise la nivel regional.
La nivel național dar și local, pentru identificarea și aplicarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice, un rol deosebit de important îl au autoritățile centrale și locale prin creșterea nivelului de conștientizare a populației.
Creșterea conștientizării, colectarea și diseminarea informațiilor referitoare la măsurile de adaptare a culturilor agricole la schimbările climatice poate fi îmbunătățită și prin manifestările tehnico-științifice și expoziționale cu tematică relevantă organizate la nivel județean, regional și național. Aceste informații trebuie să îmbunătățească cunoștințele fermierilor și ale autorităților privind adaptarea agriculturii la variabilitatea climatică. Totodată, se pot realiza cursuri de formare și instruire la nivel regional, având drept țintă fermierii și reprezentanții asociațiilor agricole. Este necesară o mai bună cooperare, precum și un transfer constant de tehnologie, “know-how” și bune practici agricole de fermă. De asemenea, schimbul de cunoștințe și experiență trebuie să includă și o bază de date de specialitate cu studii de caz, care să pună în valoare abordările măsurilor de adaptare în agricultură, cu referire la evenimentele climatice extreme.