Seceta reprezintă fenomenul natural determinat de precipitații situate sub valorile normale. În condițiile unei perioade lungi fără precipitații, temperaturi ridicate și o umezeală relativă a aerului scăzută, se produce seceta atmosferică. Absența îndelungată a precipitațiilor determină de asemenea, scăderea semnificativă a rezervelor de apă din sol și instalarea secetei pedologice. Asocierea celor două tipuri de secetă conduce la apariția secetei agricole care determină compromiterea parțială/totală a culturilor agricole (Strategia Naţională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deșertificării, pe termen scurt, mediu şi lung – MADR, 2016-2020). Modificările climatice globale, manifestate prin creșterea temperaturii medii, schimbarea regimului și cantităților de precipitații, au determinat în ultimele decenii, o creștere a suprafețelor afectate de secetă, atât la nivel mondial, cât și în România. Seceta şi fenomenele asociate acesteia, respectiv aridizarea şi deşertificarea, reprezintă, după poluare, cea de-a doua mare problemă cu care se confruntă omenirea, în ultima jumătate de secol. (Sandu și Mateescu, 2014).
În România, terenurile agricole sunt afectate frecvent de secetă (cca. 7 mil ha), exces temporar de apă (cca. 4 mil ha), eroziune prin apă şi alunecări de teren (cca. 6.4 mil ha), compactare (cca. 2.8 mil ha), etc (Strategia națională pentru atenuarea efectului de secetă, prevenirea și combaterea degradării terenurilor și deșertificarea pe termen scurt, mediu și lung, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2008) (Ministerul Mediului, 2017). Putem remarca faptul că seceta reprezintă factorul limitativ care se manifestă pe cea mai mare suprafață agricolă. În acest sens, datele indică faptul că, cele mai vulnerabile suprafețe agricole la deficitul de apă în sol sunt cele din Dobrogea, sudul Câmpiei Române, sud-estul și estul Moldovei, precum și vestul Câmpiei Tisei. Aceste zone sunt utilizate preponderent în agricultură (cca. 80% din total, din care cca. 60% sunt terenuri arabile) și silvicultură (cca. 8%), îndeosebi Lunca Dunării (Strategia Naţională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deșertificării, pe termen scurt, mediu şi lung – MADR, 2016-2020).
Începând din anul 1901 şi până în prezent, în fiecare deceniu s-au produs 1-2 până la 3-4 ani extrem secetoşi sau ploioşi, cel mai mare număr de ani secetoși (5 ani) producându-se în deceniiIe 2001-2010 și 2011-2020. Perioadele cu precipitații abundente căzute pe secvențe scurte de timp (ex. primăvara și vara 2006, vara anilor 2008 și 2010, primăvara și toamna 2013, primăvara și vara 2014) au înregistrat o frecvență crescută în ultimii ani, alternanța perioadelor secetoase urmate de intervale ploioase fiind din ce în ce mai evidentă (Strategia Naţională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deșertificării, pe termen scurt, mediu şi lung – MADR, 2016-2020).
Evenimentele meteorologice și hidrologice negative, cum ar fi seceta și inundațiile, sunt manifestările cu cel mai semnificativ impact asupra sectorului agricol și cauza unei scăderi semnificative a eficienței recoltelor de la un an la altul. Hazardele climatice, cum ar fi secetele, pot dura câteva săptămâni sau chiar luni, afectând rezultatele întregii producții agricole anuale. Anii agricoli 2007 și 2012 sunt considerați cei mai secetoși ani din agricultura românească din ultimul deceniu, iar producția la hectar a scăzut cu 50%, în special în cazul suprafețelor neirigate. Conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anul 2012, seceta din anul agricol 2011-2012 a provocat daune pe o suprafață de 5.883.466 hectare la nivel național (Ministerul Mediului, 2017).
Una dintre cele mai grave consecințe observate până în prezent în agricultură este creșterea deficitului de apă și a secetei, ca urmare a efectului combinat al cantităților reduse de precipitații și al creșterii temperaturilor, în special în sezonul cald, îndeosebi în sudul, estul și sud-estul țării.
Suprafața culturilor agricole afectate de secetă, inundații, grindină, înghețuri târzii etc. crește constant de la an la an, determinând pierderi semnificative în recoltele culturilor de câmp cu valoare economică ridicată. (Ministerul Mediului, 2017)
Creșterea deficitului de precipitații în sezonul cald al anului, în condițiile schimbărilor climatice, împreună cu alte modificări ale ciclului hidrologic, va avea consecințe directe asupra alimentării cu apă. Posibilele consecințe ale schimbărilor climatice în România vor determina creșterea semnificativă a riscului de calamitare parțială și/sau totală a culturilor agricole, în funcție de gravitatea și durata fenomenelor meteorologice extreme, precum și de reducerea securității financiare a fermierilor din multe regiuni, în special din sudul și sud-estul României (Ministerul Mediului, 2017).
Analiza comparativă a unităților de frig (Σtmed.≤0°C) cumulate în intervalul 01 noiembrie – 31 martie din perioada 1961-2020 față de mediile multianuale de referință 1991-2020 (dreapta) evidențiază caracterul de iarnă blândă (<200 ”unităţi de frig”), în Banat și Crişana, cea mai mare parte a Olteniei, Dobrogei și Munteniei. O intensitate moderată a frigului, 201-300 unităţi de frig (iarnă normală) s-a semnalat în Maramureș, local în nord-vestul, centrul și sudul Transilvaniei, estul, centrul, vestul și sudul Moldovei, nordul, centrul, estul, izolat sudul Munteniei, centrul Dobrogei, vestul Olteniei. În depresiunile din estul Transilvaniei și local în nordul, centrul și vestul Moldovei s-au înregistrat 301-400 unităţi de frig (iarnă rece) şi 401-636 unităţi de frig, iarna fiind deosebit de rece (stânga). Față de intervalul de referință 1991-2020, unitățile de frig se situează la valori moderate (iarnă normală), în Maramureș și cea mai mare parte a Moldovei.
Figura 1. Unități de frig (ƩTmed≤0°C) cumulate în intervalul 01 noiembrie – 31 martie din perioada 1961-2020 (stânga), comparativ cu intervalul de referință 1991-2020 (dreapta) în România
Pentru evaluarea condiţiilor de iernare ale speciilor de toamnă s-a analizat indicele termic specific perioadei 01 decembrie - 28/29 februarie, la nivelul perioadei 1961-2020, respectiv cuantumul temperaturilor minime negative din aer (ΣTmin.≤-10°C/„unităţi de ger”), limite critice de rezistenţă a culturilor agricole, ce caracterizează anotimpul rece prin parametrul agrometeorologic specific asprimea iernii. Gerul a înregistrat o intensitate scăzută (9-10 „unități de ger”), iarna fiind blândă, local în estul și sud-estul Dobrogei. O iarnă normală, cu 11-30 „unități de ger” cumulate, s-a semnalat pe suprafețe extinse din Dobrogea, local în estul și vestul Banatului, nord-estul, estul și vestul Olteniei, izolat vestul Munteniei, nord-vestul Transilvaniei. Iarna a fost aspră (31-50 „unităţi de ger”) şi foarte aspră (>50 „unităţi de ger”) în Maramureș, Crișana și Moldova, cea mai mare parte a Munteniei și a Transilvaniei, local în nordul și vestul Banatului, figura 2 (stânga). Comparativ cu mediile multianuale de referință (figura 2 dreapta), se evidențiază extinderea zonelor unde s-a semnalat o iarnă aspră, dar și accentuarea fenomenului de iarnă foarte aspră, îndeosebi în centrul și nordul teritoriului agricol.
Figura 2. Unități de ger (ΣTmin.≤-10°C) cumulate în intervalul 01 decembrie – 28/29 februarie din perioada 1961-2020 (stânga), comparativ cu intervalul de referință 1991-2020 (dreapta) în România
În perioada 1961-2020, suma temperaturilor minime negative din aer (Tmin≤-15°C) situate sub limitele critice de rezistenţă ale plantelor agricole evidențiază o iarnă blândă (2-10 „unităţi de ger”), în Dobrogea, cea mai mare parte a Olteniei, local în nordul, nord-estul, estul, sudul și vestul Munteniei, estul și vestul Banatului, vestul și centrul Crișanei, izolat nord-vestul Transilvaniei. O iarnă normală (11-30 „unităţi de ger”) s-a semnalat pe suprafeţe extinse din Moldova, local în nordul, centrul, sudul și sud-vestul Munteniei, nordul și vestul Banatului, sudul și vestul Crișanei, nordul, centrul, estul, sudul și sud-vestul Transilvaniei, sudul, estul, izolat nordul Olteniei. O iarnă aspră (31-50 „unităţi de ger”) şi foarte aspră (>50 „unităţi de ger”) s-a înregistrat în cea mai mare parte a Transilvaniei, figura 3 (stânga). Comparativ cu intervalul de referință 1991-2020, figura 3 (dreapta), se remarcă extinderea zonelor agricole unde intensitatea gerului (ΣTmin.≤-15°C) a prezentat valori moderate (iarnă normală).
Figura 3. Unități de ger (ΣTmin.≤-15°C) cumulate în intervalul 01 decembrie – 28/29 februarie din perioada 1961-2020 (stânga), comparativ cu intervalul de referință 1991-2020 (dreapta) în România
În agricultură, potenţialul termic al perioadei de trecere de la anotimpul de iarnă la primăvară este exprimat prin indicele de împrimăvărare (ΣTmed>0°C), calculat la nivelul intervalului 01 februarie - 10 aprilie. Pentru perioada 1961-2020, o împrimăvărare târzie (131-200 „unităţi de căldură”) s-a semnalat local în estul Transilvaniei. Pe suprafețe extinse din Moldova și Transilvania, izolat în centrul Dobrogei, împrimăvărarea a fost moderată (201-300 „unităţi de căldură”). O împrimăvărare normală (301-400 „unităţi de căldură”) s-a semnalat în Muntenia, Crișana și Maramureș, cea mai mare parte a Banatului, Olteniei și a Dobrogei, local în centrul, sudul și sud-vestul Transilvaniei, izolat sud-estul Moldovei. Izolat, în vestul și sud-vestul Olteniei, vestul Banatului, s-au cumulat 401-413 „unităţi de căldură” (împrimăvărare timpurie), figura 4 (stânga). La nivelul perioadei analizate 1961-2020, față de valorile medii de referință 1991-2020 (figura 4 dreapta), reprezentarea spațială a parametrului specific împrimăvărare evidențiază producerea mai târzie față de intervalul de referință 1991-2020 a proceselor de creștere și dezvoltare ale plantelor agricole, în special în sudul și sud-vestul țării.
Figura 4. Indicele de împrimăvărare în intervalul 01 februarie - 10 aprilie din perioada 1961-2020 (stânga), comparativ cu intervalul de referință 1991-2020 (dreapta) în România
În perioada semănatului culturilor de grâu, respectiv intervalul 01 septembrie-31 octombrie, la nivelul perioadei 1961-2020, precipitațiile înregistrate la stațiile agrometeorologice din România au fost deficitare (47-80 l/mp), în cea mai mare parte a Dobrogei, local estul, nordul, nord-estul, izolat vestul Munteniei, estul Moldovei, sudul, vestul și sud-estul Transilvaniei, estul Olteniei și nord-vestul Banatului. Valori optime de precipitații (80-120 l/mp) s-au semnalat în Crișana, pe suprafețe agricole extinse din Moldova, Transilvania, Maramureș, Banat, Oltenia și Muntenia, local în sudul Dobrogei. Doar local nordul și centrul Maramureșului, izolat nord-vestul Olteniei, s-au semnalat cantități ridicate (120-146 l/mp) de precipitații, figura 5 (stânga). Față de intervalul de referință 1991-2020 (figura 5 dreapta), perioada 1961-2020 se caracterizează printr-un regim pluviometric optim, în majoritatea regiunilor agricole, iar în sud-estul și local estul, sudul și vestul țării precipitațiile au fost deficitare.
Figura 5. Cantități de precipitații cumulate în intervalul 01 septembrie – 31 octombrie din perioada 1961-2020 (stânga), comparativ cu intervalul de referință 1991-2020 (dreapta) în România
În perioada 1961-2020, regimul pluviometric din intervalul 01 noiembrie-31 martie (perioada acumulării apei în sol) a fost secetos și moderat de secetos (<200 l/mp), în majoritatea zonelor de cultură, figura 6 (stânga), fiind apropiat de valorile multianuale de referință din intervalul 1991-2020 (figura 6 dreapta). În cea mai mare parte a Maramureșului, Banatului și Olteniei, local sudul, centrul, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei, sud-estul, estul, centrul și vestul Crișanei, izolat în nord-estul Transilvaniei, s-au înregistrat precipitații optime, 200-300 l/mp. Cantități ridicate de preciptații (300-357 l/mp) s-au semnalat izolat în centrul Maramureșului și nord-vestul Olteniei.
Figura 6. Cantități de precipitații cumulate în intervalul 01 noiembrie – 31 martie, din perioada 1961-2020 (stânga), comparativ cu intervalul de referință 1991-2020 (dreapta) în România
Precipitațiile căzute pe parcursul sezonului de vegetație al plantelor de grâu (intervalul 01 septembrie-30 iunie) din perioada 1961-2020 evidențiază un regim pluviometric deosebit de secetos, secetos și moderat secetos (212-600 l/mp), în Dobrogea, Moldova, Transilvania, pe suprafețe agricole extinse din Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana și Maramureș. Local în estul și sud-vestul Banatului, izolat estul Crișanei, nordul Maramureșului, Munteniei și al Olteniei, s-au semnalat cantități optime de precipitații, 600-700 l/mp. Cantități ridicate de precipitații (700-775 l/mp) se remarcă izolat nord-vestul Olteniei și centrul Maramureșului, figura 7 (stânga). La nivelul perioadei de referință 1991-2020 (figura 7 dreapta), preciptațiile au fost deficitare (198-600 l/mp) în Dobrogea, Moldova, Transilvania, pe suprafețe agricole extinse din Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana și Maramureș. Local în estul și sud-vestul Banatului, nordul Maramureșului, nordul și nord-vestul Munteniei, izolat estul Crișanei, nordul Olteniei, regimul pluviometric a fost optim (600-700 l/mp). Izolat în nord-vestul Olteniei și centrul Maramureșului, s-au semnalat cantități ridicate de precipitații (700-798 l/mp).
Figura 7. Cantități de precipitații cumulate în intervalul 01 septembrie – 30 iunie din perioada 1961-2020 (stânga), comparativ cu intervalul de referință 1991-2020 (dreapta) în România
În scopul evaluării condițiilor agrometeorologice din perioada cu cerinţe maxime față de apă ale culturilor agricole (iunie-august) s-au prelucrat date privind intensitatea şi durata fenomenului de „arşiţă”. Astfel, analiza „arşiţei” exprimată prin intensitate (ΣTmax≥32°C/„unităţi de arșiță”) şi durată (număr de zile) a evidenţiat faptul că, în perioada 01 iunie-31 august / 1961-2020, valorile „unităţilor de arșiță” au fost reduse (2-10 „unităţi de arșiță” înregistrate până în 10 zile), în cea mai mare parte a Transilvaniei, local în estul și sud-estul Dobrogei, vestul, centrul, estul și nordul Moldovei. În Maramureș, cea mai mare parte a Dobrogei, Moldovei, Banatului și Crișanei, local sudul, sud-vestul și centrul Transilvaniei, nordul și estul Olteniei, vestul și nordul Munteniei, „arşiţa” a avut o intensitate moderată, (11-30 „unităţi de arșiță”). O intensitate ridicată a fenomenului (31-50 „unităţi de arșiță”) s-a înregistrat local în nordul, estul, nord-estul și centrul Munteniei, vestul, nordul și nord-vestul Banatului, vestul și centrul Olteniei, izolat sudul Crișanei. Local în sudul și vestul Olteniei, sud-vestul și sudul Munteniei s-a semnalat o intensitate accentuată, 51-70 „unităţi de arșiță”, într-un număr de 29 zile cu „arşiţă” (figura 8 stânga sus și jos). Comparativ cu valorile „unităţilor de arșiță” de referință 1991-2020 (figura 8 dreapta sus și jos).
Figura 8. Intensitatea și durata fenomenului de “arșiță” în intervalul 01 iunie – 31 august din perioada 1961-2020 (stânga sus și jos), comparativ cu intervalul de referință 1991-2020 (dreapta sus și jos) în România
B. Proiecţii privind scenariile climatice viitoare
Parametrii climatici relevanți pentru culturile de grâu au fost analizați pe baza unui ansamblu de 10 experimente numerice cu modele regionale din programul Euro-CORDEX sub forma schimbărilor dintre valoarea istorică pentru perioada 1971-2000 și intervalul 2021-2050, în condițiile scenariilor climatice RCP 4.5 și 8.5. De asemenea, pentru parametrii selectați, a fost analizată și dinamica temporală a anomaliei, calculată ca diferența dintre valorile anuale și media multianuală a 1971-2010.
RCP 4.5 este un scenariu de stabilizare, ce menține forța radiativă la 4.5 Watts, prin implementarea de politici ce duc la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră (Thomson et al., 2011). RCP 8.5 este un scenariu caracterizat prin creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră și a cererii de energie din cauza numărul ridicat al populației și al subdezvoltării economice (Riahi et al., 2011).
Parametrii aleși fac referire la temperatura anuală minimă și maximă a aerului, dar și la indici agrometeorologici specifici: precipitații cumulate pe parcursul perioadei de vegetație, unitățile de căldură, de frig și ger, precum și numărul de zile caniculare.
În perioada 2021-2050 față de 1971-2000, în contextul scenariului RCP 4.5 (figura 9 stânga sus), schimbările în temperatura minimă a aerului variază între 1,0°C și 1,5°C pe întreg teritoriul României. Valoarea medie a schimbării temperaturii minime anuale este de 1.3°C. În scenariul RCP 8.5 (figura 9 stânga jos), schimbările în temperatura minimă anuală a aerului în perioada 2021-2050 față de 1971-2000 variază între 1,0°C și 1,5°C în cea mai mare parte a teritoriul României. Valoarea medie a schimbării temperaturii minime anuale este de 1.3°C (figura 10 stânga). În perioada 2071-2100 față de 1971-2000, în contextul scenariului RCP 4.5 (figura 9 dreapta sus), schimbările în temperatura minimă a aerului variază între 2.0 și 2.5°C în cea mai mare parte a teritoriul României. Pe areale extinse din Banat și Crișana, schimbările variază între 1.5°C și 2.0°C. Valoarea medie a schimbării temperaturii minime anuale este de 2.1°C (figura 10 dreapta). În scenariul RCP 8.5 (figura 9 dreapta jos), schimbarea temperaturii minime a aerului are o valoarea între 3.5 și 4.0°C în cea mai mare parte a țării.
Figura 9. Schimbări în temperatura minimă anuală a aerului în perioada 2021-2050 și 2071-2100 față de 1971-2000 (RCP 4.5 stânga sus și jos și RCP 8.5 dreapta sus și jos) (http://suscap.meteoromania.ro/en/roclib)
Figura 10. Temperatura minimă anuală - variabilitatea anomaliilor în perioada 1971-2100 (RCP 4.5 stânga și RCP 8.5 dreapta) (http://suscap.meteoromania.ro/en/roclib)
În scenariul RCP 4.5 (figura 11 stânga sus și jos), datele obținute prin observații arată în ultimii ani de observație o tendință de creștere a valorii anomaliei temperaturii minime, aceasta fiind pozitivă. Datele obținute din modele climatice arată o creștere accentuată din 2000 până în 2050, apoi anomalia scade ușor și devine constantă până în 2100. În scenariul RCP 8.5 (figura 11 dreapta sus și jos), datele obținute prin observații arată în ultimii ani de observație o tendință de creștere a valorii anomaliei temperaturii minime, aceasta fiind pozitivă. Datele obținute din modele climatice arată o creștere accentuată și continuă din 2000 până în 2100.
Figura 11. Schimbări în temperatura maximă anuală a aerului în perioada 2021-2050 și 2071-2100 față de 1971-2000 (RCP 4.5 stânga sus și jos și RCP 8.5 dreapta sus și jos) (http://suscap.meteoromania.ro/en/roclib)
În perioada 2021-2050 față de 1971-2000, în scenariul RCP 4.5, schimbările în temperatura maximă anuală a aerului variază între 1.0°C și 1,4°C în cea mai mare parte a teritoriul României. Valoarea medie a schimbării temperaturii maxime anuale este de 1.2°C. În scenariul RCP 8.5, schimbările în temperatura maximă anuală a aerului în perioada 2021-2050 față de 1971-2000 variază între 1.0°C și 1,3°C pe întreg teritoriul României. Valoarea medie a schimbării temperaturii maxime anuale este de 1.2°C.
În perioada 2071-2100 față de 1971-2000, în scenariul RCP 4.5, schimbările în temperatura maximă anuală a aerului variază între 2.0°C și 2.5°C în cea mai mare parte a teritoriului României. Pe arii restrânse din Banat și Transilvania, schimbările au valori cuprinse între 1.5°C și 2.0°C. În scenariul RCP 8.5, cea mai mare parte a teritoriului are o schimbare a temperaturii maxime a aerului între 3.4°C și 4.0°C. În nordul și sud-vestul Olteniei și al Munteniei, dar și izolat în centru, schimbarea temperaturii maxime a aerului variază între 4.0°C și 4.5°C. În vestul Maramureșului și nordul Crișanei, schimbarea temperaturii maxime are valori între 3.0°C și 3.5°C.
Figura 12. Anomalii în temperatura maximă anuală a aerului în perioada 1971-2100 (RCP 4.5 stânga și RCP 8.5 dreapta) (http://suscap.meteoromania.ro/en/roclib)
În scenariul RCP 4.5, datele obținute prin observații arată în ultimii ani de observație o tendință de creștere a valorii anomaliei temperaturii maxime, aceasta fiind pozitivă. Datele obținute din modele climatice arată o creștere accentuată din 2000 până în 2070, apoi anomalia scade ușor și devine constantă până în 2100. În scenariul RCP 8.5, datele obținute prin observații arată în ultimii ani de observație o tendință de creștere a valorii anomaliei temperaturii minime, aceasta fiind pozitivă. Datele obținute din modele climatice arată o creștere accentuată și continuă din 2000 până în 2100.
În intervalul noiembrie - martie, pentru perioada 2021-2050 față de 1971-2000, atât RCP 4.5 (figura 13 stânga sus și jos), cât și scenariul RCP 8.5 (figura 13 dreapta sus și jos) evidențiază „unități de frig” (ƩTmed≤0°C) ce caracterizează o iarnă blândă, la nivelul întregii țări. La nivelul perioadei 2071-2100 se remarcă scenariul RCP 8.5 (figura 13 dreapta jos), „unitățile de frig” exemplificând o iarnă normală și rece, în Transilvania, Maramureș, cea mai mare parte a Moldovei și Crișanei, figura 13.
Sub aspectul „unităților de ger” (ΣTmin.≤-10°C) din intervalul rece al anului, respectiv decembrie-februarie, pentru perioadele 2021-2050 (figura 14 stânga și dreapta sus) și 2071-2100 (stânga și dreapta jos), față de 1971-2000, scenariul RCP 4.5 sugerează o iarnă blândă în aproape toată țara, și doar în zonele centrale depresionare, o iarnă aspră. Se remarcă scenariul RCP 8.5 rulat pentru perioada 2071-2100 (figura 14 dreapta jos) față de 1971-2000, prin evidențierea unei ierni aspre și foarte aspre, îndeosebi în centrul și nordul teritoriului agricol, figura 14.
Pentru perioada 2021-2050 (figura 15 sus) față de 1971-2000, scenariile RCP 4.5 (figura 14 dreapta sus) și RCP 8.5 (figura 15 stânga sus) indică o iarnă blândă caracterizată prin „unități de ger” (ΣTmin.≤-15°C) situate sub limita de 100 unități, în majoritatea zonelor agricole, și o iarnă normală și local aspră îndeosebi în Transilvania. La nivelul orizontului de timp 2071-2100 față de 1971-2000, iarna blândă și local normală este evidențiată prin cele două modele climatice RCP 4.5 (figura 15 stânga jos) și RCP 8.5 (figura 15 dreapta jos), în cea mai mare parte a țării, în scenariul RCP 8.5 2071-2100 față de perioada 1971-2000 caracterul de iarnă aspră fiind mult mai evidențiat în centrul țării, figura 15.
Atât în scenariul RCP 4.5 (figura 13 stânga sus și jos), cât și în scenariul RCP 8.5 (dreapta sus și jos), schimbările în „unitățile de căldură” cumulate în intervalul 01 februarie-10 aprilie în perioada 2021-2050 față de 1971-2000 evidențiază o împrimăvărare târzie, la nivelul întregii țări. Pentru perioada 2071-2100 (figura 13 dreapta sus și jos), scenariul RCP 4.5 reliefează o împrimăvărare moderată, pe aproape întreg teritoriul agricol, cu excepția zonelor centrale și nordice, unde împrimăvărarea este târzie. Scenariul 8.5 (2071-2100), figura 13 dreapta jos, se remarcă printr-o împrimăvărare timpurie în cea mai mare parte a zonelor agricole, figura 13.
Figura 13. Schimbări ale indicelui de împrimăvărare în intervalul 01 februarie - 10 aprilie, în perioadele 2021-2050 și 2071-2100, scenariile RCP 4.5 (stânga sus și jos) și RCP 8.5 (dreapta sus și jos), față de 1971-2000 (http://suscap.meteoromania.ro/en/roclib)
Conform scenariului RCP 4.5, în perioada semănatului culturilor de grâu, se remarcă faptul că în perioada 2021-2050 (figura 15 stânga), precipitațiile vor fi deficitare, în cea mai mare parte a țării, cu excepția unor suprafețe agricole din sud-estul, local sudul și centrul teritoriului, unde acestea prezintă valori optime și ridicate. În scenariul 8.5 (figura 17 stânga jos), schimbările în precipitațiile căzute în perioada 2021-2050 față de 1971-2000 sunt cu 10-20 mm mai reduse, în aproape toată țara. La nivelul orizontului 2071-2100 (figura 15 dreapta), în scenariul RCP 4.5 (figura 15 dreapta sus), remarcăm faptul că în aproape toate regiunile agricole sunt estimate cantități optime de precipitații, valori deficitare se semnalează în Dobrogea și local în Moldova și Muntenia. Scenariul 8.5 (figura 17 dreapta jos) modelează precipitații optime, ridicate și local abundente, în aproape toată țara, iar în sud-estul, local sudul și estul țării, valori deficitare de precipitații, figura 14.
Figura 14. Schimbări în cantitățile de precipitații cumulate în intervalul septembrie-octombrie, în perioadele 2021-2050 și 2071-2100, scenariile RCP 4.5 (stânga sus și jos) și RCP 8.5 (dreapta sus și jos), față de 1971-2000 (http://suscap.meteoromania.ro/en/roclib)
În perioada acumulării apei în sol, scenariul RCP 8.5 (figura 15 dreapta sus) arată schimbări mai pronunțate la nivelul perioadei 2021-2050 față de scenariul RCP 4.5 (figura 18 stânga sus), comparativ cu 1971-2000, respectiv o reducere a precipitațiilor deosebit de scăzute, în special în sudul țării. Simularea pentru perioada 2071-2100 a scenariului RCP 4.5 (figura 15 stânga jos) evidențiază față de scenariul RCP 8.5 (figura 15 dreapta jos) un regim pluviometric deficitar în jumătatea de sud și cea mai mare parte a Moldovei, figura 15.
Figura 15. Schimbări în cantitățile de precipitații cumulate în intervalul noiembrie-martie, în perioadele 2021-2050 și 2071-2100, scenariile RCP 4.5 (stânga sus și jos) și RCP 8.5 (dreapta sus și jos), față de 1971-2000 (http://suscap.meteoromania.ro/en/roclib)
Pe parcursul perioadei de vegetație a grâului, respectiv intervalul septembrie-iunie, atât scenariul RCP 4.5 (figura16 stânga sus), cât și scenariul RCP 8.5 (figura 16 dreapta sus, indică pentru perioada 2021-2050 valori deficitare de precipitații, la nivelul întregii țări. Pentru perioada 2071-2100, scenariul RCP 8.5 (figura 16 dreapta jos) reliefează cantități ridicate, local abundente și chiar excedentare, în vestul, centrul și nord-estul teritoriului agricol, comparativ cu scenariul RCP 4.5 (figura 16 stânga jos) 2071-2100 versus 1971-2000, figura 16.
Figura 16. Schimbări în cantitățile de precipitații cumulate în intervalul septembrie-iunie, în perioadele 2021-2050 și 2071-2100, scenariile RCP 4.5 (stânga sus și jos) și RCP 8.5 (dreapta sus și jos), față de 1971-2000 (http://suscap.meteoromania.ro/en/roclib)
Ambele scenarii climatice RCP 4.5 (figura 17) și RCP 8.5 (figura 18) prezintă o tendință de creștere a intensității fenomenului de „arșiță” (Tmax≥32°C/”unităţi de arşiţă”) în perioada de vară, prin accentuarea mult mai evidentă a „unităților de arșiță” pe întreg teritoriul agricol, în special în perioada de modelare 2071-2100 (figura 17 dreapta și figura 18 dreapta) față de 1971-2000, comparativ cu perioada 2021-2050 (figura 17 stânga și figura 18 stânga).
Figura 17. Schimbări în intensitatea fenomenului de „arșiță” din sezonul cald al anului, în perioadele 2021-2050 (stânga) și 2071-2100 (dreapta), RCP 4.5, față de 1971-2000 (http://suscap.meteoromania.ro/en/roclib)
Figura 18. Schimbări în intensitatea fenomenului de „arșiță” din sezonul cald al anului, în perioadele 2021-2050 (stânga) și 2071-2100 (dreapta), RCP 8.5, față de 1971-2000 (http://suscap.meteoromania.ro/en/roclib)
Aceeași tendință de creștere se păstrează și în ceea ce privește durata fenomenului de „arșiță”, respectiv numărul de zile cu „arșiță”, în special pentru scenariile climatice RCP 4.5 (stânga sus) și RCP 8.5 (dreapta sus) rulate pentru perioadele 2021-2050 (stânga jos) și 2071-2100 (dreapta jos) față de 1971-2000, numărul de zile cu „arșiță” fiind mult mai pronunțat în ultima perioadă, în toată țara, figura 19.
Figura 19. Schimbări în durata fenomenului de „arșiță” din sezonul cald al anului, în perioadele 2021-2050 și 2071-2100 față de 1971-2000, scenariile RCP 4.5 (stânga sus și jos) și RCP 8.5 (dreapta sus și jos), (http://suscap.meteoromania.ro/en/roclib)
Caracteristicile schimbărilor climatice ale parametrilor climatologici și agrometeorologici pentru România, conform scenariilor RCP 4.5 și RCP 8.5 sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1. Schimbări ale parametrilor climatologici și agrometeorologici pentru România, în perioadele 2021-2050 și 2071-2100 față de perioada 1971-2000, conform scenariilor climatice RCP 4.5 și RCP 8.5
|
Parametru/ Indice agrometeorologic |
Scenariu |
Perioadă |
Valoare minimă |
Valoare medie |
Valoare maximă |
|
Schimbări în temperatura minimă |
RCP 4.5 |
2021-2050 vs. 1971-2000 |
1,0 |
1,3 |
1,5 |
|
RCP 8.5 |
2021-2050 vs. 1971-2000 |
1,0 |
1,3 |
1,6 |
|
|
RCP 4.5 |
2071-2100 vs. 1971-2000 |
1,9 |
2,1 |
2,5 |
|
|
RCP 8.5 |
2071-2100 vs. 1971-2000 |
3,4 |
3,9 |
4,4 |
|
|
Schimbări în temperatura maximă |
RCP 4.5 |
2021-2050 vs. 1971-2000 |
0,9 |
1,2 |
1,4 |
|
RCP 8.5 |
2021-2050 vs. 1971-2000 |
1,0 |
1,2 |
1,3 |
|
|
RCP 4.5 |
2071-2100 vs. 1971-2000 |
1,9 |
2,1 |
2,5 |
|
|
RCP 8.5 |
2071-2100 vs. 1971-2000 |
3,4 |
3,9 |
4,4 |
|
|
Schimbări ale unităților de căldură (ΣTmed>0°C)
INDICELE DE ÎMPRIMĂVĂRARE |
RCP 4.5 |
2021-2050 vs. 1971-2000 |
8,4 |
68,3 |
104,3 |
|
RCP 8.5 |
2021-2050 vs. 1971-2000 |
8,3 |
64,3 |
104,5 |
|
|
RCP 4.5 |
2071-2100 vs. 1971-2000 |
33,1 |
156,8 |
220,9 |
|
|
RCP 8.5 |
2071-2100 vs. 1971-2000 |
84,5 |
270,7 |
345,7 |
|
|
Schimbări ale unităților de ger (ΣTmin.≤-10°C)
ASPRIMEA IERNII |
RCP 4.5 |
2021-2050 vs. 1971-2000 |
-236,5 |
-76,5 |
-17,2 |
|
RCP 8.5 |
2021-2050 vs. 1971-2000 |
-208,5 |
-90,5 |
-21,3 |
|
|
RCP 4.5 |
2071-2100 vs. 1971-2000 |
-294,0 |
-129,7 |
-33,3 |
|
|
RCP 8.5 |
2071-2100 vs. 1971-2000 |
-472,9 |
-179,0 |
-40,1 |
|
|
Schimbări în intensitatea (ΣTmax≥32°C) fenomenului de „arșiță” din sezonul cald al anului ARȘIȚA |
RCP 4.5 |
2021-2050 vs. 1971-2000 |
82,5 |
111,9 |
141,7 |
|
RCP 8.5 |
2021-2050 vs. 1971-2000 |
64,4 |
114,5 |
151,1 |
|
|
RCP 4.5 |
2071-2100 vs. 1971-2000 |
130,3 |
175,4 |
229,8 |
|
|
RCP 8.5 |
2071-2100 vs. 1971-2000 |
279,2 |
332,2 |
447,7 |
|
|
Schimbări în durata fenomenului de „arșiță” (nr. zile cu ΣTmax≥32°C) din sezonul cald al anului ARȘIȚA |
RCP 4.5 |
2021-2050 vs. 1971-2000 |
0,0 |
6,2 |
14,2 |
|
RCP 8.5 |
2021-2050 vs. 1971-2000 |
0,0 |
6,6 |
15,6 |
|
|
RCP 4.5 |
2071-2100 vs. 1971-2000 |
0,0 |
9,2 |
18,3 |
|
|
RCP 8.5 |
2071-2100 vs. 1971-2000 |
0,0 |
20,2 |
34,1 |
În tabelul 2 sunt prezentate proiecțiile climatice viitoare ale principalilor parametri climatici și agrometeorologici pentru România, conform scenariilor climatice RCP 4.5 și RCP 8.5, față de perioada 1971-2000.
Tabelul 2. Proiecții climatice viitoare ale principalilor parametri climatici și agrometeorologici, conform scenariilor RCP 4.5 și RCP 8.5 față de perioada 1971-2000.
|
Parametru |
Proiecții climatice viitoare conform scenariilor RCP 4.5 și RCP 8.5 față de perioada 1971-2000 |
||
|
CLIMATOLOGIC |
2021 - 2050 |
2071 - 2100 |
|
|
Temperatura aerului (°C) |
Minimă |
RCP 4.5 și RCP 8.5 indică o creștere de 1,0...1,5°C în cea mai mare parte a teritoriului, cu o valoare medie de 1,3°C - creșterea valorilor în ultimii ani, creștere accentuată din 2000 până în 2050, apoi o ușoară scădere, după care constant până în 2100 RCP 8.5 indică o tendință de creștere a valorilor, apoi creștere accentuată și continuă din 2000 până în 2100 |
RCP 4.5 indică o creștere de 2,0...2,5°C, în cea mai mare parte a țării; și 1,5...2,0°C, pe areale extinse din Banat, Crișana, cu o valoare medie de 2,1°C RCP 8.5 arată o creștere de 3,5...4,0°C, în cea mai mare parte a țării |
|
Maximă |
RCP 4.5: Schimbări de 1,0...1,4°C, în cea mai mare parte a teritoriului, cu o valoare medie a schimbării temperaturii maxime anuale de 1,2°C RCP 8.5: schimbări de 1,0...1,3°C pe întreg teritoriul, cu o valoare medie a schimbării temperaturii maxime de 1,2°C O tendință de creștere a anomaliilor temperaturii maxime din 2000 până în 2070, apoi o scădere ușoară, apoi constantă până în 2100 |
RCP 4.5: schimbări de 2,0...2,5°C în cea mai mare parte a României; 1,5...2,0°C pe arii restrânse din Banat și Transilvania RCP 8.5: creșteri de 3,5...4,0°C în cea mai mare parte a României; 4,0...4,5°C în nordul și sud-vestul Olteniei și al Munteniei, izolat în regiunile centrale; 3,0...3,5°C în vestul Maramureșului și nordul Crișanei Creșterea valorilor anomaliilor temperaturii maxime, apoi o creștere accentuată și continuă din 2000 până în 2100 |
|
|
AGROMETEOROLOGIC |
|
|
|
|
Asprimea iernii Unități de frig |
Σtmed.≤0°C 01 XI – 31 III |
În ambele scenarii: iarnă blândă la nivelul întregii țări |
RCP 8.5: iarnă normală și rece în Transilvania, Maramureș, cea mai mare parte a Moldovei și Crișanei |
|
Asprimea iernii Unități de ger |
ΣTmin.≤-10°C 01 XII – 28/29 II |
RCP 4.5: iarnă blândă în aproape toată țara; iarnă aspră în zonele centrale depresionare |
RCP 8.5: iarnă aspră și foarte aspră în special în centrul și nordul teritoriului agricol |
|
ΣTmin.≤-15°C 01 XII – 28/29 II |
RCP 4.5 și RCP 8.5: iarnă blândă în majoritatea regiunilor agricole; iarnă normală și local aspră în Transilvania |
RCP 4.5: iarnă blândă și local normală în cea mai mare parte a teritoriului RCP 8.5: iarnă aspră mult mai evidențiată în centrul țării |
|
|
Împrimăvărare Unități de căldură |
ΣTmed>0°C 01 XII – 10 IV |
RCP 4.5 și RCP 8.5: împrimăvărare târzie la nivelul întregii țări
|
RCP 4.5: împrimăvărare moderată pe aproape întreg teritoriul; împrimăvărare târzie în centru și nord RCP 8.5: împrimăvărare timpurie în cea mai mare parte a zonelor agricole |
|
Precipitații (l/mp) |
IX - X |
RCP 4.5: deficitare în cea mai mare parte a regiunilor; optime și ridicate în sud-estul, sudul și centrul țării RCP 8.5: precipitații cu 10-20 mm mai reduse față de RCP4.5 în aproape toate regiunile |
RCP 4.5: cantități optime în majoritatea zonelor; deficitare în Dobrogea, local în Moldova și Muntenia RCP 8.5: precipitații optime, ridicate, local abundente în aproape toată țara; deficitare în sud-estul, local sudul și estul teritoriului |
|
XI - III |
RCP 8.5: schimbări mai pronunțate față de RCP4.5, respectiv o reducere a precipitațiilor (deosebit de scăzute) în special în sudul țării |
RCP 4.5: regim pluviometric deficitar în jumătatea de sud și cea mai mare parte a Moldovei |
|
|
IX - VI |
RCP 4.5 și RCP 8.5 indică valori deficitare de precipitații la nivelul întregii țări |
RCP 8.5 arată cantități ridicate, local abundente și chiar excedentare în vestul, centrul și nord-estul teritoriului |
|
|
Intensitatea arșiței Unități de arșiță |
ΣTmax≥32°C 01 VI – 31 VIII |
RCP 4.5 și RCP 8.5: o tendință de creștere a intensității fenomenului, chiar accentuarea arșiței pe întreg teritoriul |
Accentuarea mult mai evidentă a fenomenului față de perioada 2021-2050 |
|
Durata arșiței Nr. zile cu unități de arșiță |
Nr. zile cu ΣTmax≥32°C 01 VI – 31 VIII |
Creșterea numărului de zile cu arșiță în ambele scenarii RCP 4.5 și RCP 8.5 |
Numărul de zile cu arșiță mult mai pronunțat în scenariul RCP 8.5 |